Ratingul de țară al României la S&P: ce este, cum se calculează și ce urmează

Ratingul României la S&P între 1996 și 2026, pe scara completă de rating, de la AAA la neplată; România azi la BBB-, ultima treaptă din categoria sigură

Actualizat: 3 octombrie 2026

Prof. dr. Anamaria Popa, formator autorizat · Publicat: 2 octombrie 2026 · Timp de citire: 9 minute
Actualizat: 2 octombrie 2026, seara, după anunțul S&P. Articolul include decizia agenției.

Pe scurt

Ratingul de țară este opinia unei agenții specializate despre capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile integral și la timp.
Pe 2 octombrie 2026, S&P a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Rămânem pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, la o singură treaptă de „junk”.
O singură treaptă mai jos, la BB+, România ar intra în categoria „junk”, a datornicilor considerați riscanți.
În 30 de ani, S&P nu a dat niciodată României mai mult de BBB- pentru datoria pe termen lung în valută.
Testul decisiv pentru toate agențiile este bugetul pe 2027. Următoarea evaluare Fitch este în ianuarie 2027.

Vineri, 2 octombrie 2026, agenția Standard & Poor’s (S&P) a anunțat cum evaluează România ca datornic. Este prima evaluare programată după reconfirmarea din mai. Miza este reală: România se află pe ultima treaptă a categoriei sigure, la toate cele trei mari agenții de rating, iar o retrogradare ar putea crește costul finanțării în întreaga economie.

În opinia mea, riscul unei retrogradări este serios. Cifrele bugetare din acest an joacă în favoarea României, dar criza politică și lipsa unui buget pe 2027 cântăresc greu în ochii agențiilor. Ca să înțelegem decizia, trebuie să știm ce este un rating, cine îl acordă, după ce criterii și ce ne spune istoria notelor primite de România.

Decizia S&P din 2 octombrie 2026

Vineri seara, S&P Global Ratings a confirmat ratingul României la BBB- pe termen lung și A-3 pe termen scurt. Perspectiva rămâne negativă. Cu alte cuvinte, nota nu a scăzut, dar avertismentul rămâne pe masă.

De ce nu am fost retrogradați. Agenția a constatat că reducerea deficitului continuă conform planului pentru 2026, chiar și în plină criză politică. În primele opt luni, deficitul a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. România a reușit și să deblocheze peste 90% din fondurile PNRR.

De ce perspectiva rămâne negativă. După pandemie, finanțele publice și cele externe s-au deteriorat structural, iar asta face țara mai vulnerabilă la dobânzi mari și la schimbările de încredere ale investitorilor. S&P consideră esențială formarea unui guvern care să ducă politici coerente și susținute.

Opinia mea: decizia de azi este un răgaz, nu o victorie. Următoarele luni, mai ales bugetul pe 2027 și formarea unui guvern stabil, vor decide dacă perspectiva negativă se transformă în retrogradare sau revine la stabilă.

Ce este ratingul de țară?

Ratingul de țară (ratingul suveran) este opinia unei agenții de rating despre cât de capabil și cât de dispus este un stat să-și plătească datoriile integral și la timp. Funcționează ca un „scor de credit” al statului, asemănător celui pe care banca îl calculează pentru cine cere un împrumut. Cu cât nota este mai bună, cu atât statul se împrumută mai ieftin.

Ratingul nu este un sfat de investiții. S&P subliniază că nota exprimă o opinie despre riscul de neplată, nu o recomandare de a cumpăra sau de a vinde titluri.

Cine este S&P și cum ia decizia

S&P Global Ratings este cea mai mare dintre cele trei agenții de rating care contează la nivel mondial, alături de Moody’s și Fitch. Istoria ei începe în 1860, când Henry Varnum Poor publica o analiză a căilor ferate și canalelor din SUA. Forma de azi apare în 1941, prin unirea firmelor Poor’s Publishing și Standard Statistics. Astăzi face parte din grupul S&P Global, cu sediul la New York.

Cum se ia decizia. Analistul care urmărește România propune nota, dar decizia o votează un comitet. Comitetul verifică dacă propunerea respectă regulile publice ale agenției, iar oamenii din zona comercială a S&P nu participă la vot. Înainte de decizie, echipa S&P discută la București cu Ministerul Finanțelor și cu Banca Națională.

Când se anunță. În Uniunea Europeană, agențiile de rating sunt supravegheate de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). La sfârșitul lui decembrie, ele publică datele la care vor evalua fiecare stat în anul următor. Deciziile se publică vinerea, după închiderea burselor europene.

Cum se citește un rating: scara completă S&P

Nota merge de la AAA (cel mai sigur datornic) la D (datornic care nu și-a plătit datoriile). Între ele există trepte intermediare, marcate cu „+” sau „-”. Pragul cel mai important este între BBB- și BB+: deasupra sunt datornicii considerați siguri pentru investitori, dedesubt cei considerați riscanți („junk”).

Notă	Trepte	Ce înseamnă	Categoria
AAA	AAA	Capacitate extrem de puternică de plată. Cea mai bună notă posibilă.	Sigură
AA	AA+, AA, AA-	Capacitate foarte puternică de plată, foarte puțin diferită de AAA.	Sigură
A	A+, A, A-	Capacitate puternică de plată, dar ceva mai sensibilă la schimbări economice nefavorabile.	Sigură
BBB	BBB+, BBB, BBB-	Capacitate adecvată de plată, care se poate slăbi în condiții economice grele. BBB- este ultima treaptă sigură și nota actuală a României.	Sigură
BB	BB+, BB, BB-	Fără probleme imediate, dar cu expunere la incertitudini mari. BB+ este prima treaptă „junk”.	Speculativă („junk”)
B	B+, B, B-	Datornicul plătește acum, dar condițiile nefavorabile îi pot afecta ușor capacitatea de plată.	Speculativă („junk”)
CCC	CCC+, CCC, CCC-	Vulnerabil chiar acum. Plata depinde de condiții economice și financiare favorabile.	Speculativă („junk”)
CC	CC	Foarte vulnerabil. Neplata este considerată aproape sigură.	Speculativă („junk”)
C	C	Extrem de vulnerabil la neplată.	Speculativă („junk”)
SD / D	SD, D	Datornicul nu și-a plătit o parte din datorii (SD, neplată parțială) sau pe toate (D, neplată).	Neplată

Scara de rating pe termen lung S&P, explicată pe înțelesul tuturor. Literele au, în linii mari, același sens și la Fitch. Moody’s folosește altă notație: echivalentul lui BBB- este Baa3.

Pe lângă notă, agenția mai dă două semnale:

Perspectiva arată încotro ar putea merge nota, de regulă în următorii doi ani: în sus (pozitivă), în jos (negativă) sau pe loc (stabilă). Pentru o țară aflată în categoria sigură, cum este România, perspectiva negativă înseamnă cel puțin o șansă din trei de retrogradare.
Lista de supraveghere (CreditWatch) este un semnal de urgență: cel puțin o șansă din două ca nota să se schimbe, de regulă în 90 de zile.

După ce criterii evaluează S&P un stat

S&P analizează cinci domenii, descrise în metodologia sa oficială de evaluare a statelor („Sovereign Rating Methodology”). Fiecare domeniu primește o notă de la 1 (cel mai puternic) la 6 (cel mai slab), pe baza cifrelor și a judecății analistului.

Domeniu	Întrebarea la care răspunde	Ce cifre contează	Cum stă România în 2026
Instituții și politică	Poate statul să ia decizii bune și să le ducă la capăt?	Stabilitatea guvernării, predictibilitatea, transparența, istoricul plății datoriilor	În opinia mea, punctul cel mai slab acum: guvernul Bolojan demis pe 5 mai, guvernul Mureșan respins pe 30 septembrie
Economie	Cât de bogată și de solidă este economia?	Venitul pe locuitor, ritmul de creștere, cât de mult variază de la an la an	Creștere aproape zero: +0,3% în 2026 (prognoza S&P din aprilie 2026)
Relația cu străinătatea	Aduce țara suficientă valută ca să-și plătească datoriile externe?	Diferența dintre plățile și încasările din străinătate (contul curent), datoria externă, rezervele BNR	Deficit extern mare, investiții străine în scădere
Bugetul statului	Sunt deficitul și datoria sub control?	Deficitul bugetar, datoria publică, cât din venituri se duce pe dobânzi	Deficit de 6,5% din PIB în 2026 (prognoza S&P din aprilie 2026), cheltuieli cu dobânzile în creștere rapidă
Moneda și banca centrală	Poate BNR să țină economia pe linia de plutire?	Regimul cursului, încrederea în politica BNR, inflația, cât de dezvoltat este sistemul financiar	Inflație medie de 7,25% în 2026 (prognoza S&P din aprilie 2026)

Primele două domenii arată cât de solidă este țara, iar ultimele trei, cât de sănătoase sunt finanțele ei. S&P combină cele două rezultate și obține o notă de pornire. Comitetul o poate apoi muta cu o treaptă în sus sau în jos dacă situația se schimbă, iar în cazuri speciale, precum o datorie foarte mare sau un risc politic ridicat, corecția poate fi mai mare.

În opinia mea, aici stă pericolul pentru România: criza politică lovește direct primul domeniu, cel al instituțiilor. Un stat cu cifre în îmbunătățire, dar fără un guvern care să le susțină, transmite agențiilor un semnal de incertitudine.

Istoricul ratingului României la S&P (1996–2026)

În 30 de ani, S&P nu a dat niciodată României o notă mai bună de BBB- pentru datoria pe termen lung în valută. România a stat în categoria sigură doar trei ani înainte de criza din 2008, iar din mai 2014 a rămas pe aceeași treaptă.

Grafic cu scara completă de rating S&P, de la AAA la neplată, și istoricul ratingului României între 1996 și 2026: BB- în 1996, B- în 1998, BBB- în 2005, junk BB+ în 2008, revenire la BBB- în 2014; azi BBB-, ultima treaptă din categoria sigură — Scara completă de rating S&P și drumul României în 1996–2026 (rating pe termen lung în valută). Sursa datelor: S&P Global Ratings, Trading Economics, TheGlobalEconomy. Grafic: AMC360.

Momentele-cheie din istoria ratingului S&P al României:

Martie 1996: primul rating S&P, BB-, în categoria speculativă.
Octombrie 1998: coborâre la B-, pe fondul crizei economice din 1998–1999.
Septembrie 2005: România intră pentru prima dată în categoria sigură, cu nota BBB-.
27 octombrie 2008: S&P este prima agenție care scoate România din categoria sigură, la BB+. Fitch urmează în noiembrie, iar Moody’s nu retrogradează România.
16 mai 2014: S&P readuce România la BBB-. Fitch revenise deja în categoria sigură din 2011, iar Moody’s nu retrogradase România. Motivul principal invocat: „progresul rapid” în reducerea dezechilibrelor externe.
Din 2014: nota rămâne BBB-, dar perspectiva se schimbă de trei ori: negativă în decembrie 2019, stabilă în aprilie 2021 și din nou negativă în ianuarie 2025.

Unde se află România în octombrie 2026

S&P a trecut perspectiva României la negativă în ianuarie 2025 și a păstrat-o la fiecare evaluare de atunci. La evaluarea programată din 3 aprilie 2026, agenția a confirmat nota BBB- și a avertizat că riscurile legate de reducerea deficitului vor rămâne ridicate în anii următori. Pe 15 mai 2026, după demiterea guvernului Bolojan, S&P a făcut o evaluare suplimentară, în afara calendarului, și a confirmat din nou nota, cu avertismentul că, dacă deficitele nu continuă să scadă în 2027, nota ar putea fi coborâtă.

Ce ar putea duce la retrogradare, potrivit S&P (aprilie 2026):

reducerea deficitului se abate serios de la planul anunțat;
măsurile guvernului nu sunt suficiente sau economia crește prea slab ca ele să dea rezultate;
întârzieri la banii europeni;
șocuri externe, de exemplu o criză prelungită a prețurilor la energie.

Ce joacă în favoarea României. Deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Fitch (31 iulie) și Moody’s (7 august) au păstrat nota în vară, tot cu perspectivă negativă.

Ce joacă împotriva României:

Criza politică. Pe 30 septembrie, Parlamentul nu a acordat votul de încredere guvernului propus: 182 de voturi pentru, față de minimum 233 necesare. A fost a doua propunere de guvern respinsă, după cea din 22 iunie. Cum au trecut și cele 60 de zile de la prima propunere, președintele poate, dar nu este obligat, să dizolve Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare (art. 89 din Constituție).
Bugetul pe 2027, examenul cerut de toate agențiile, trebuie pregătit de un guvern interimar, fără puteri depline și fără o majoritate care să-l susțină.
Dobânzile. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei dobânzi în ianuarie–august 2026, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Investițiile străine directe au scăzut cu 77% în ianuarie–iulie 2026: 1,13 miliarde de euro, față de 4,92 miliarde în aceeași perioadă din 2025.
Deficitul extern. În aceleași șapte luni, România a plătit în străinătate cu 16,29 miliarde de euro mai mult decât a încasat (deficitul de cont curent), față de 15,71 miliarde cu un an înainte.

Ce ar însemna „junk” pentru firme și pentru oameni

O retrogradare nu schimbă nimic peste noapte în buzunarul nimănui. Poate însă crește costul finanțării în economie, începând cu statul.

Statul s-ar împrumuta mai scump. Cheltuielile bugetare cu dobânzile au crescut deja cu 26,7% în primele opt luni ale anului. Fiecare leu dat pe dobânzi este un leu care nu mai merge în investiții sau care trebuie acoperit din taxe.
Firmele și băncile. Nota statului influențează notele companiilor și băncilor românești și le poate limita, deși regulile S&P permit, în anumite condiții, note mai bune decât ale statului. Împrumuturile din străinătate le-ar putea deveni mai scumpe, iar o parte din cost poate ajunge în creditele pentru clienți.
Creditele populației. Un cost mai mare de finanțare a statului poate influența indirect dobânzile din piață. ROBOR și IRCC (indicele folosit pentru creditele în lei ale persoanelor fizice) se calculează din tranzacțiile dintre bănci, iar IRCC ajunge în rate cu o întârziere de câteva luni. O retrogradare nu înseamnă automat rate mai mari imediat.
Cursul leului. Dacă investitorii străini își retrag banii, leul poate fi pus sub presiune. Un leu mai slab înseamnă importuri mai scumpe și prețuri mai mari.
Marii investitori. Unele fonduri de pensii și de investiții au voie să cumpere doar titluri din categoria sigură. Regulile diferă de la un fond la altul, așa că efectul unei retrogradări nu este același pentru toți.

Piețele au anticipat deja riscul: potrivit Bursa, investitorii tratează deja România ca pe o țară retrogradată. O parte din cost se plătește, așadar, deja. O confirmare oficială ar putea însă afecta fondurile care au voie să dețină doar titluri din categoria sigură.

Ce urmează: trei scenarii

Indiferent de verdictul S&P, examenul real este bugetul pe 2027. După S&P urmează Fitch, în ianuarie 2027. Fitch a cerut deja o reducere suplimentară a deficitului de circa 1,5 puncte procentuale din PIB, pentru ca datoria să se stabilizeze pe termen mediu, plus un buget credibil și un guvern funcțional.

Ce poate decide S&P	Ce ar însemna
Păstrează BBB- cu perspectivă negativă	Un răgaz de câteva luni. Presiunea se mută pe Fitch și pe bugetul pe 2027.
Coboară nota la BB+ („junk”)	Prima notă „junk” din 2014 încoace. Agențiile ar avea păreri diferite: S&P în „junk”, Fitch și Moody’s încă în categoria sigură. Evaluarea Fitch din ianuarie 2027 ar căpăta o importanță mai mare.
Păstrează BBB- și trece perspectiva pe stabilă	Puțin probabil fără un guvern cu puteri depline și fără buget pe 2027.

Întrebări frecvente despre ratingul României

Ce rating are România la S&P în octombrie 2026?

BBB- pe termen lung și A-3 pe termen scurt, în valută, cu perspectivă negativă, confirmate pe 2 octombrie 2026. Este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Ce înseamnă „junk”?

„Junk” este denumirea uzuală pentru categoria speculativă: ratingurile BB+ și mai jos. Statele din această categorie sunt considerate datornici mai riscanți, iar unii investitori instituționali nu au voie să le cumpere titlurile de datorie.

A mai fost România în categoria „junk” la S&P?

Da. România a fost în categoria speculativă la S&P de la primul rating, în 1996, până în septembrie 2005, și apoi între octombrie 2008 și mai 2014. Revenirea în categoria sigură a durat aproximativ cinci ani și jumătate.

Când evaluează agențiile România?

S&P anunță evaluarea pe 2 octombrie 2026. Următoarea evaluare Fitch este programată în ianuarie 2027. Agențiile publică la sfârșitul fiecărui an calendarul evaluărilor pentru anul următor.

O retrogradare îmi scumpește imediat creditul?

Nu automat. O retrogradare poate crește costul finanțării statului și, indirect, dobânzile din piață. ROBOR și IRCC se calculează din tranzacțiile dintre bănci, iar IRCC ajunge în rate cu o întârziere de câteva luni.

Ce înseamnă perspectivă negativă?

Perspectiva negativă arată că nota ar putea scădea, de regulă în următorii doi ani. Pentru o țară din categoria sigură, S&P o folosește când estimează cel puțin o șansă din trei de retrogradare.

Concluzie

Istoria S&P ne arată un lucru simplu: nota se poate pierde printr-o singură decizie, iar recâștigarea ei durează ani. România a revenit în categoria sigură după aproximativ cinci ani și jumătate, pe fondul reducerii deficitului și a dezechilibrelor externe. În opinia mea, pentru firme și pentru oameni, lecția practică este prudența: datoriile cu dobândă variabilă și expunerile în valută merită revizuite acum, nu după verdict.

Despre autoare

Prof. dr. Anamaria Popa este fondatoarea AMC360 – Academia de Management și Consultanță, doctor în finanțe la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2009), formator autorizat și consultant financiar. Lucrează în analiză financiară, due diligence, bugetare și raportare pentru companii.

Material cu caracter informativ și educativ. Nu constituie recomandare de investiții. Articolul reflectă informațiile disponibile la 2 octombrie 2026, inclusiv decizia S&P anunțată în aceeași seară.