Curs Control Financiar, Bugetare, Forecast și Planificare Financiară Strategică – Financial Controlling & FP&A – FCA®

Săptămâna 1

Analiza financiară, Buget vs. Realizat și ipotezele planului

Istoric financiar P&L Bilanț Cash Flow Indicatori Buget vs. Realizat Drivere Ipoteze Verificări

Începem de la realitatea financiară a companiei. Analizăm situațiile financiare istorice și relațiile dintre ele, evoluția performanței și diferențele dintre realizat și buget.

Lucrăm cu indicatori de profitabilitate · lichiditate · eficiență operațională · productivitate · structură financiară.

Identificăm apoi driverii care vor sta la baza planului: creșterea veniturilor · preț · volum · marjă brută · personal · costuri · inflație · capital de lucru · investiții · finanțare.

Introducem încă de la început disciplina unui model financiar profesionist:

• bilanțul trebuie să se închidă;
• profitul trebuie să se regăsească în capitalurile proprii;
• numerarul din cash-flow trebuie să corespundă bilanțului;
• situațiile auxiliare trebuie să se reconcilieze cu situațiile principale.

Analizăm și presiunea asupra productivității: costurile salariale, numărul de angajați și cheltuielile indirecte cresc mai repede sau mai lent decât veniturile?

Rezultat practic · Construiești în Excel baza financiară, diagnosticul companiei, analiza Buget vs. Realizat, sistemul de verificări și ipotezele întregului model.

Săptămâna 2

Bugetarea veniturilor, clienților, produselor și marjei brute

Clienți existenți Pierderea clienților (churn) Clienți potențiali Clienți noi Preț Volum Mix Produse COGS Marjă brută

Nu construim veniturile prin „anul viitor +10%”. Înțelegem de unde vine creșterea. Modelăm separat:

• clienții existenți, inclusiv pierderea de venituri prin churn;
• clienții potențiali;
• clienții noi;
• rata brută de creștere necesară pentru atingerea țintei.

Construim apoi o perspectivă alternativă pe produse — volum × preț → venituri pe produs — și reconciliem cele două abordări:

BUGET PE CLIENȚI (DE SUS ÎN JOS) ↔ BUGET PE PRODUSE (DE JOS ÎN SUS)

Construim apoi costul vânzărilor: cost variabil · componentă alocată/non-variabilă · COGS total · marjă brută.

PREȚ × VOLUM × MIX → VENITURI → COGS → MARJĂ

Rezultat practic · Construiești în Excel bugetul veniturilor pe clienți și produse, reconciliezi cele două perspective și construiești COGS și marja brută.

Săptămâna 3

Personal, salarii și cheltuieli operaționale

FTE Număr de angajați (headcount) Funcții Salarii Majorări Bonusuri CAM Personal productiv Personal suport Cheltuieli generale și administrative (G&A)

Nu bugetăm personalul ca pe o singură valoare. Construim costurile pornind de la: angajat · funcție · salariu · majorare · bonus · contribuția angajatorului · perioadă lucrată · procent de timp alocat.

HEADCOUNT ≠ FTE

Analizăm separat personalul direct productiv, personalul administrativ și colaboratorii. Modelul oferă și variante alternative de planificare a numărului de angajați și a salariilor, ca să înțelegi diferența dintre o construcție detaliată și una agregată.

Construim apoi cheltuielile indirecte, separat în variabile și fixe: recrutare · formare profesională · deplasări · chirii · utilități · telefon și internet · leasing echipamente · curierat · mentenanță · alte cheltuieli operaționale.

Integrăm câștigurile/pierderile din cedarea activelor, deprecierea creanțelor și deprecierea stocurilor.

ACTIVITATE → OAMENI → COST → PRODUCTIVITATE → EBITDA

Rezultat practic · Construiești în Excel bugetul de personal, salariile, FTE, headcount-ul, cheltuielile indirecte și celelalte venituri și cheltuieli operaționale.

Săptămâna 4

Capital de lucru, cash și investiții

Creanțe Stocuri Furnizori DSO DIO DPO CCC CAPEX Active Amortizare

Aici înțelegem una dintre cele mai importante relații financiare:

PROFIT ≠ CASH

Construim capitalul de lucru — creanțe comerciale · stocuri · furnizori · celelalte active și datorii operaționale — și lucrăm cu DSO (durata de încasare), DIO (durata de stocare), DPO (durata de plată) și CCC (ciclul de conversie a numerarului).

Dar nu ne oprim la indicator. Modelul calculează cât valorează financiar o zi de DSO, DIO sau DPO. Apoi simulăm: reducem DSO cu 5 zile, reducem DIO cu 3 zile, prelungim DPO cu 5 zile — și vedem exact cât numerar eliberează compania.

Continuăm cu investițiile: active corporale · active necorporale · investiții noi · durată de utilizare · valoare brută · amortizare anuală și cumulată · valoare contabilă netă · cedări de active — și urmărim impactul CAPEX în bilanț, P&L și cash-flow.

Rezultat practic · Construiești în Excel capitalul de lucru, scenariile DSO/DIO/DPO, numerarul eliberat, planul CAPEX, amortizarea și valoarea contabilă a activelor.

Săptămâna 5

Finanțarea companiei, impozitul și modelul P&L – Bilanț – Cash Flow

Credite Dobânzi Rambursări Linie de credit revolving Dividende Capital Lichiditate Impozit Cele 3 situații financiare (The Big 3)

Aceasta este etapa în care toate componentele încep să formeze un singur sistem.

Construim finanțarea: datorii financiare pe termen scurt și lung · finanțare nouă · reclasificări · rambursări · costul mediu al datoriei · cheltuieli cu dobânzile — și înțelegem de ce dobânda se calculează pe soldul de deschidere, ca să evităm referințele circulare. Modelăm dividendele, majorările de capital, gradul de îndatorare și Datorie netă/EBITDA și comparăm două politici de finanțare:

• Politica A — finanțare structurală: o parte prestabilită din CAPEX este finanțată prin credit.
• Politica B — numerar înainte de datorie: folosim mai întâi numerarul disponibil, apoi capacitatea de îndatorare și finanțarea necesară.

CASH INIȚIAL → EXPLOATARE → INVESTIȚII → FINANȚARE → DIVIDENDE → REVOLVING → CASH FINAL

Cât cash trebuie să păstreze compania? Numerarul minim nu este o valoare arbitrară, ci rezultă din trei criterii, iar modelul îl reține automat pe cel mai prudent:

1. rezervă operațională minimă;
2. Cash Ratio operațional aplicat datoriilor curente operaționale;
3. numărul de zile în care compania poate funcționa numai din numerarul disponibil.

Apoi verificăm: cash-ul rămâne peste minim? Plafonul Datorie netă/EBITDA este respectat? Avem nevoie de linie revolving? Mai este necesar capital propriu suplimentar?

Ce facem cu numerarul excedentar? Panoul de decizie pentru alocarea cash-ului: rambursare anticipată a datoriei · dividende suplimentare · investiții suplimentare · achiziții/creștere externă · rezervă strategică. Întrebarea nu mai este „Avem bani?”, ci „Care este cea mai bună utilizare a banilor?”.

Impozitul pe profit are logica lui: profit contabil înainte de impozitare · cheltuieli nedeductibile · diferențe temporare · venituri neimpozabile · deduceri și facilități · profit impozabil · rata efectivă de impozitare. Apoi conectăm totul și verificăm integritatea modelului:

P&L ↔ BILANȚ ↔ CASH FLOW

Rezultat practic · Construiești în Excel finanțarea, politica de lichiditate, cascada de numerar, impozitul și cele trei situații financiare prognozate interconectate.

Săptămâna 6

Prognoză (forecast), scenarii, KPI și tablou de bord strategic

Forecast Analiză verticală Analiză orizontală KPI Cash EBITDA Prag de rentabilitate (break-even) Tablou de bord (dashboard) Decizie

Modelul este construit. Acum îl folosim pentru decizii.

Comparăm evoluția companiei pe termen lung prin analiza verticală (ce pondere are fiecare element în venituri sau bilanț) și analiza orizontală (cum evoluează fiecare element de la un an la altul).

Analizăm indicatorii proiectați: marjă brută · marjă EBITDA · marjă netă · ROE · ROCE · ROA · venituri/FTE · profit/FTE · EBITDA/FTE · lichiditate curentă, rapidă și imediată · DSO · DIO · DPO · CCC · rotația activelor · acoperirea dobânzilor · costul per angajat · cheltuieli indirecte per angajat. Separat, indicatorii de cash — flux de numerar operațional · flux de numerar liber · rata și realizarea fluxului de numerar liber — și indicatorii EBITDA.

Pragul de rentabilitate. Separăm costurile variabile, costurile fixe și marja de contribuție și calculăm veniturile la care EBITDA = 0. Astfel răspunzi la întrebarea: cât pot scădea vânzările înainte ca activitatea să devină neprofitabilă operațional?

Tabloul de bord strategic (Strategic Dashboard). În loc de zeci de foi Excel sau un raport cu 50 de indicatori fără concluzie, informația se concentrează în trei întrebări:

1. CREȘTEM PROFITABIL? Marja EBITDA se îmbunătățește? ROCE depășește costul capitalului? Productivitatea crește suficient pentru a susține costurile?
2. CREȘTEM SUSTENABIL FINANCIAR? Respectăm plafonul de îndatorare? Avem suficient cash? Avem nevoie de capital suplimentar? Se deteriorează ciclul de conversie a numerarului?
3. CREĂM VALOARE? ROCE depășește WACC? Generăm flux de numerar liber? Valoarea economică depășește capitalul investit?

DATE → KPI → SEMNAL → ÎNTREBARE → DECIZIE

Aceasta este trecerea de la raportare financiară la parteneriat financiar cu businessul (Financial Business Partnering).

Rezultat practic · Construiești și interpretezi în Excel analiza verticală și orizontală, KPI financiari, indicatorii de cash și EBITDA, pragul de rentabilitate și tabloul de bord strategic.

Săptămâna 7

WACC, DCF, multipli și valoarea companiei

Costul capitalului Beta CMPC (WACC) Flux de numerar liber (FCFF) Fluxuri actualizate (DCF) Valoare terminală (Terminal Value) Analiză de sensibilitate (Sensitivity) Multipli EBITDA (EBITDA Multiples) Companii comparabile (Comparable Companies)

Încheiem modelul răspunzând la întrebarea: strategia construită creează valoare?

WACC / CMPC. Construim costul capitalului pornind de la rata fără risc · prima de risc a pieței · beta sectorială neîndatorată și reîndatorată · prima de mărime · riscul de țară · riscul specific · costul datoriei · efectul fiscal.

STRUCTURA ACTUALĂ DE CAPITAL ≠ STRUCTURA ȚINTĂ DE CAPITAL

Înțelegi de ce WACC trebuie să reflecte structura sustenabilă pe termen lung, nu mecanic structura bilanțului dintr-un anumit an. Modelul include și conversia ratei de actualizare din EUR în RON prin diferențialul de inflație.

Metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF – Discounted Cash Flow). Construim fluxul de numerar liber pentru firmă:

EBIT → IMPOZIT OPERAȚIONAL → NOPAT → + ELEMENTE FĂRĂ IMPACT MONETAR → ± CAPITAL DE LUCRU → − CAPEX → FCFF

Actualizăm fluxurile și construim anul terminal (EBIT, amortizare, CAPEX și capital de lucru normalizate · valoare terminală), apoi facem puntea:

VALOAREA ÎNTREPRINDERII + ACTIVE NEOPERAȚIONALE + NUMERAR EXCEDENTAR − DATORII FINANCIARE − ECHIVALENTE ALE DATORIILOR = VALOAREA CAPITALURILOR PROPRII

Discutăm explicit și riscul de dublă numărare a numerarului într-o evaluare.

Analiza de sensibilitate. Nu prezentăm valoarea companiei ca pe o cifră absolută: construim matricea WACC × rata de creștere pe termen lung și vedem cât de sensibilă este evaluarea la ipoteze.

Evaluarea prin multipli. Nu aplicăm mecanic un multiplu. Construim EBITDA ajustată, după caz, pentru elemente neoperaționale · nerecurente · deprecierea activelor · pierderi din cedări · remunerația excedentară a proprietarului · remunerație bazată pe acțiuni · ajustări contabile OMFP/IFRS · tranzacții intragrup. Aplicăm scenarii de multiplu minim · mediu · maxim și construim puntea dintre valoarea întreprinderii și valoarea capitalurilor proprii (Enterprise Value → Equity Value).

Companii comparabile. Analizăm EV/Venituri · EV/EBITDA · P/E și folosim minimul, cuartila inferioară, mediana, media, cuartila superioară și maximul ca să înțelegem distribuția multiplilor și valoarea implicită a companiei analizate.

Rezultat practic · Construiești în Excel WACC, DCF, valoarea terminală, analiza de sensibilitate, EBITDA ajustată, evaluarea prin multipli și analiza companiilor comparabile.